Solidaritate

"Nu sunt rasist pentru ca nu am nimic cu negri atâta timp cât acestia se integreaza si se supun regulilor noastre. De fapt, am chiar câtiva prieteni negri...”

Poate v-ati confruntat deja cu aceasta opinie sau cu una asemanatoare.
Poate ati încercat deja sa explicati ca ceea ce întelegeti prin toleranta nu înseamna ca totul e permis. Poate ati purtat deja o discutie confuza despre „stânga” si „dreapta” cu cineva din alta parte a Europei.

În aceasta brosura informativa ne propunem sa discutam pe marginea unor termeni pe care îi folosim deseori în activitatea noastra de zi cu zi. „Definitiile” cuprinse în aceasta brosura sunt pur si simplu idei. Acestea nu reprezinta unica expresie a unui adevar de netagaduit. Limba este într-o continua transformare, si odata cu ea se schimba termenii si conceptele. În timp, acestia pot ajunge sa însemne cu totul altceva. În cadrul cooperarii internationale cât si în cadrul cooperarii cu vecinii nostri, trebuie sa avem mereu în vedere ca ceea ce spunem poate sa însemne altceva pentru interlocutorul nostru. trebuie sa fim constienti de „capcana cuvintelor”.

DREPTURILE OMULUI

Drepturile Omului sunt drepturi de care ar trebui sa se bucure orice fiinta umana, fara exceptie, si se bazeaza pe ideile filosofilor iluministii din secolul al XVIII-lea. Prin Drepturile Omului întelegem drepturi sociale (drepturi care depind de implicarea pozitiva a guvernului, cum ar fi hrana, adapostul, slujba, etc.) si drepturi politice (care în esenta garanteaza neimplicarea guvernului, cum ar fi libertatea de constiinta si de exprimare, protectia împotriva detentiei si torturii, etc.). Toate tarile Europei, cu exceptia unor state foarte mici sau foarte noi, au semnat Declaratia Europeana a Drepturilor Omului sau Declaratia Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului. În prezent exista dezbateri cu privire la introducerea unor drepturi cum ar fi dreptul de a trai într-un mediu nepoluat.
EGALITATEA

Egalitatea înseamna ca nici o persoana nu este mai importanta decât alta, indiferent de cine sunt parintii ei si de pozitia sociala. Bineînteles, oamenii nu sunt identici în ceea ce priveste interesele, competentele, stilul de viata. Deci egalitatea înseamna sanse egale si drepturi egale. Oamenii trebuie sa aiba sanse egale de a reusi în educatie si munca, în functie de propriile eforturi. Egalitatea nu va deveni realitate decât în momentul în care oamenii vor avea acces în mod egal la locuinta, asistenta sociala, drepturi civile si cetatenie.

TOLERANTA

Toleranta înseamna respect, acceptare si aprecierea diversitatii lumii în care traim în ceea ce priveste cultura, formele de expresie si modurile în care fiecare întelege sa fie uman. Toleranta înseamna armonia acestor diferente si vine din cunoastere, deschidere, comunicare si libertate de gândire, constiinta si credinta. Toleranta înseamna sa fii tu însuti fara sa le impui altora parerile tale. Toleranta înseamna sa nu cedezi si sa nu renunti. Toleanta înseamna, mai presus de orice, o atitudine activa care se sprijina pe recunoasterea drepturilor si libertatilor fundamentale ale celorlalti. Toleranta nu înseamna tolerarea inechitatii sociale sau abandonarea sau slabirea convingerilor personale. Toleranta nu este întotdeauna un concept pozitiv. Acceptiunile traditionale ale termenului nu includ respectul sau acceptarea.

INTOLERANTA

Intoleranta înseamna lipsa de respect pentru modul de viata si credintele altora. Acest lucru devine evident când cineva nu admite ca ceilalti sa se comporte diferit sau sa aiba opinii diferite. intoleranta poate însemna ca oamenii nu sunt tratati corect din cauza convingerilor religioase, sexualitatii, sau chiar din cauza hainelor si coafurii. Intoleranta nu accepta diversitatea. Ea sta la baza rasismului, antisemitismului, xenofobiei si discriminarii în general si duce deseori la violenta.

PREJUDECATILE

Ai prejudecati atunci când îti formezi o parere despre o persoana fara sa o cunosti, doar pe baza presupuselor caracteristici ale grupului din care crezi ca face parte. Prejudecatile sunt idei complexe gata formate, în care credem fara ca acestea sa fi fost vreodata dovedite. Mintea umana nu poate lucra în absenta oricarei prejudecati, dar devenind constienti de prejudecatile noastre le putem depasi. Când cineva are prejudecati, acesta va tinde sa vada numai acele lucruri care îi confirma ideile si care întaresc astfel prejudecatile si stereotipurile în care crede. Stereotipul este o parere generalizata despre categorii întregi de oameni.

DISCRIMINAREA

Discriminarea înseamna sa judeci pe cineva si sa ai o atitudine negativa fata de el/ ea pe baza unor caracteristici irelevante cum ar fi culoarea pielii, sexul, orientarea sexuala, nationalitatea, statutul social, etnia, etc.

XENOFOBIA

Ad litteram, „xenofobia” este frica de straini. Termenul descrie ostilitatea fata de oamenii care apartin unei alte tari sau unui alt grup etnic, precum si lipsa de respect pentru traditiile si cultura lor.

RASISMUL

Rasismul reprezinta credinta ca unii oameni sunt superiori deoarece apartin unei anumite rase. Rasistii definesc rasa ca fiind un grup de oameni cu stramosi comuni. Acestia diferentiaza rasele în functie de caracteristici fizice cum ar fi culoarea pielii si textura parului. De fapt, nu exista diferente clare si, mai ales, nu exista diferente care sa conteze. Ultimele cercetari demonstreaza ca rasa reprezinta o entitate imaginata. „Rasa” nu are o baza biologica. Termenul de „rasism” descrie de asemenea comportamentul agresiv sau abuziv fata de membrii unei asa-zise „rase inferioare”. Rasismul ia forme diferite în diferite tari, în functie de istorie, cultura si alti factori sociali. O forma relativ noua de rasism este asa-numita „diferentiere etnica sau culturala”, care sustine ca toate rasele sau culturile sunt egale, dar ca acestea nu ar trebui sa se amestece pentru a-si pastra originalitatea. Nu exista dovezi stiintifice care sa certifice existenta diferitelor rase. Biologia a reusit sa identifice o singura rasa: rasa umana.

ANTISEMITISMUL

Antisemitismul reprezinta prejudecata împotriva evreilor. Antisemitii cred în mod eronat ca evreii sunt esentialmente diferiti de ceilalti oameni. Acestia cred adeseori ca evreii vor sa conduca lumea si ca încearca sa-si atinga acest scop printr-o conspiratie mondiala. Aceasta forma de intoleranta xenofoba duce la discriminare împotriva indivizilor precum si la persecutarea evreilor ca grup. Manifestarea cea mai oribila a antisemitismului a venit odata cu ascensiunea lui Hitler si cu ideologia nazista a purificarii rasiale. Milioane de evrei, deportati din toate statele controlate de Germania, au murit în lagare de concentrare în timpul Holocaustului. Cu toate acestea, antisemitismul nu a început si nu s-a sfârsit odata cu Holocaustul. Acesta are puternice radacini în cultura europeana si se manifesta si în ziua de azi.

FASCISMUL

Fascismul este o miscare politica reactionara de extrema dreapta, a carei ultima manifestare este dictatura bazata în mod fatis pe teroare. Fascismul câstiga teren în rândul tutror grupurilor sociale, în special în timpuri de criza politica si economica, desfiinteaza libertatile democratice si discrimineaza anumite minoritati (etnice) si pe cei cu vederi diferite. Fascismul se bazeazape un puternic nationalism care se transforma adesea în rasism. Cea mai brutala manifestare a fascismului a fost dictatura national-socialista din Germania dintre 1933 si 1945, dar aceasta nu este nici pe departe singura dictatura fascista din istorie. Cuvântul „fascism” a fost creat de dictatorul italian Mussolini. Deseori spunem Fascism cu „f” mare când vorbim despre o ideologie în contextul istoric specific si „fascism” când vorbim despre „familia de ideologii” la modul general. Cei care îmbratiseaza astazi aceasta ideologie se numesc neo-fascisti.

NAZISMUL

Nazismul reprezinta ideologia si politica fascismului german care s-a manifestat cel mai evident între 1933 si 1945 si care se caracteriza prin rasism, antisemitism, totalitarism, demagogie sociala, agresivitate, violenta si pretentii de superioritate fata de alte natiuni. Cuvântul nazism este prescurtarea de la national-socialism, miscare politica germanacondusa de NSDAP (Partidul National-Socialist Muncitoresc German). NSDAP s-a format în 1919 iar în 1933 a preluat puterea absoluta în Germania; a fost declarata organizatie criminala dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial la procesul de la Nurenberg. Regimul nazist este responsabil de moartea a milioanede civili, dintre care o mare parte au fost gazati în lagarele de concentrare din cauza presupusei lor diferente. Grupurile persecutate au fost evreii, etnia roma, homosexualii si comunistii/ socialistii. Unele grupuri se identifica si astazi cu idealurile naziste. Acestia se numesc neo-nazisti; unii dintre ei se manifesta ca skinheads, dar nu toti schinheads sunt neo-nazisti.

HOMOFOBIA

Frica si ura fata de homosexuali se numeste homofobie. Homosexualii sunt uneori vazuti ca fiind „nebuni, rai si jalnici”: bolnavi psihic, perversi si demni de mila. Homofobia vine adeseori din convingerile religioase. În general homofobii vad mai întâi (homo)sexualitatea unei persoane si abia apoi o vad ca pe o fiinta umana. Homosexualii au fost persecutati secole de-a rândul, si în multe tari sunt persecutati si astazi. Deoarece cuvântul „homosexual” a ajuns sa fie asocial cu un fel de „boala”, multi prefera sa foloseasca termenii „gay”, „lesbiana” sau LGTB (lesbiana, gay, transsexual, bisexual).

SEXISMUL

Sexismul înseamna sa faci o diferenta nefondata între barbati si femei. Barbatii si femeile sunt au o constructie psihologica diferita, si acesta este singurul motiv pentru care uneori trebuie tratati diferit. Dar a face o diferenta nedreapta între barbati si femei este discriminare. Sexismul este o forma de discriminare. În loc sa vorbeasca despre cele doua sexe, activistii folosesc adeseori termenul „gen”. „Sex” este un termen propriu biologiei, în timp ce „gen” este un termen propriusociologiei si politicii. Genul este modul în care societatea defineste masculinitatea si feminitatea.

NATIUNEA

O natiune este un grup de oameni care manifesta dorinta de a se vedea ca un grup coerent. Acestia considera ca au stramosi comuni, o istorie comuna si adesea un teritoriu comun. Natiunile nu sunt entitati organice, biologice sau naturale. Ele exista din dorinta oamenilor. Sunt "imaginate". Acest lucru nu le face mai putin reale în lumea în care traim, deoarece trebuie sa ne confruntam zilnic cu lucrurile în care oamenii cred. Ideea existentei natiunilor ca elemente constitutive esentiale ale lumii este relativ noua, aparând în secolul al XIX-lea. Statele care doreau sa-si unifice populatia au propagat ideea de natiune, cu istorie, limba si teritoriu comun.

NATIONALISMUL

Nationalismul este o ideologie politica ce pune interesele unei „natiuni” sau grup national deasupra intereselor celorlalti si deasupra tuturor celorlalte relatii, fie ele familiale, de prietenie, de gen sau umane în general. Acesta se leaga adesea de o pretentie teritoriala. Nationalismul diferentiaza oamenii în functie de o frontiera, care de obicei nu are nici o legatura cu oamenii care traiesc acolo, ci numai cu regele sau alt reprezentant al autoritatii care a trasat o linie pe harta. Aceasta idee politica sustine superioritatea cetatenilor unei natiuni fata de ceilalti si de obicei rezultatul este ca alte natiuni sunt privite cu suspiciune. Sovinismul este o manifestare extrema a nationalismului. La origini, notiunea de nationalism nu era negativa deoarece era legata de recunoasterea drepturilor cetatenesti si de emanciparea unor minoritati adesea oprimate. Cu toate acestea, nationalismul devine un concept periculos când se combina cu notiunile de mostenire, identitate si „legaturi de sânge”.

PATRIOTISMUL

Patriotismul reprezinta mândria apartenetei la o natiune sau afectiunea pentru aceasta natiune. Acesta vine dintr-o atitudine sentimentala fata de natiune, si fata de cultura si societatea care îi sunt proprii. Acest mod de gândire nu afecteaza posibilitatea prieteniei cu alte tari si natiuni, precum si respectului fata de drepturile si interesele acestora. Desi diferit de nationalismul politic, patriotismul poate sa devina usor motorul unui nationalism intolerant.

INTERNATIONALISMUL

Internationalismul este convingerea ca drepturile omului, viata si demnitatea umana suntmai presus de nationalitate. Internationalismul reprezinta refuzul de a recunoaste diferente esentiale reale între fiintele umane indiferent de nationalitate. Cei care cred în internationalism vor lupta împotriva nationalismului, rasismului, fascismului, sexismului, antisemitismului, homofobiei si oricaror alte forme de discriminare.

INTERCULTURALISMUL

Interculturalismul reprezinta convingerea ca devenim mai bogati cunoscând si experimentând alte culturi. Oameni diferiti ar trebui sa poata sa traiasca împreuna, în ciuda fondului cultural diferit. Interculturalismul înseamna sa accepti si sa respecti diferentele. Cei care cred în interculturalism suntconvinsi ca pot învata si câstiga din întâlnirea cu alte culturi.

MULTICULTURALISMUL

Multiculturalismul reprezinta coexistenta sau promovarea coexistentei mai multor culturi pe acelasi teritoriu. Multi folosesc acest concept când vorbesc despre un viitor fara rasism. Dar multiculturalismul poate de asemenea sa însemne izolarea reciproca a culturilor. Unii rasisti cred într-un multiculturalism care se apropie de sistemul de apartheid aplicat în Africa de Sud, unde diferitele culturi erau separate în mod nemilos si nedrept.

INTEGRAREA

Integrarea este un proces de unificare a indivizilor si activitatilor într-un sistem nou. Acest lucru înseamna ca grupurile minoritare si grupul majoritar dezvolta un nou stil de viata, care sa includa valori si idei ale ambelor grupuri. Integrarea înseamna de asemenea ca toata lumea îsi gaseste loc în societate si nu se fac diferente între grupuri.

ASIMILAREA

Asimilarea înseamna suprimarea diferentelor. Câteodata indivizii aleg din proprie initiativa asimilarea, dar de cele mai multe ori grupurile sunt fortate sa accepte acest proces. Asimilarea forteaza un grup sa renunte la cultura proprie pentru a adopta o alta. De obicei minoritatea preia cultura majoritatii.

EXCLUDEREA SOCIALA

Excluderea sociala este opusul integrarii sociale si este de obicei vazuta ca rezultat al discriminarii pe baza de cultura, etnie, dizabilitati, orientare sexuala, etc. Aceasta duce de obicei la saracie, animozitati între grupuri si exluderea de la drepturi sociale esentiale cum ar fi dreptul la educatie, sanatate si activitati comunitare. Excluderea sociala nu se bazeaza pe legislatie (desi uneori se întâmpla si acest lucru), ci, cel mai adesea, pe atitudine: crearea unor standarde prea înalte pentru anumita grupuri, consolidarea unui cod vestimentar pe care un grup nu îl poate respecta, etc. Oamenii fara adapost sunt un exemplu de grup victima al excluderii sociale.

MINORITATE

Un grup minoritar este un grup de persoane care traieste într-o regiune unde numara mai putini membrii decât cel mai mic grup de populatie si ai carui membrii împartasesc caracteristici de natura etnica, religioasa sau lingvistica ce îi diferentiaza de restul populatiei. Câteodata un grup este considerat minoritar nu din cauza procentajului pe care îl reprezinta în structura populatiei unei regiuni, ci din cauza situatiei în care se afla. O minoritate are un statut social si/sau economic mai scazut decât grupul majoritar si nu se bucura de aceeasi putere ca si grupul majoritar. Uneori minoritatile se considera natiuni separate.

MIGRANTII

Migrantul este o persoana care se muta din tara de origine în alta tara. Exista o diferenta între migranti si refugiati. Migrantii nu fug de pericol sau de persecutie, ci de obicei se muta în alta tara pentru a-si asigura o viata mai buna, lor si familiilor lor. În terminologia moderna, refugiatii care nu primesc statutul de refugiat sunt migranti. Diferentele sunt adesea de ordin administrativ si nu se bazeaza pe o deosebire esentiala. Multi migranti s-au confruntat cu situatii deosebit de periculoase în tara de origine.

REFUGIATII

Refugiatul este o persoana care fuge de pericol sau de o situatie care îi pune în pericol viata. Refugiatii sunt câteodata definiti ca solicitanti de azil carora le-a fost acordat statutul de refugiat; câteodata termenul este folosit pentru a face referire la orice persoana care are nevoie de refugiu. Problema alegerii între cele doua definitii este de natura politica, nu lingvistica. Câteofata sunt recunoscuti si „refugiatii economici”. Acestia sunt oameni care fug de incertitudine economica, exploatare, foamete si mizerie. Definitia Conventiei de la Geneva este detaliata si oarecum restrictiva; aceasta face referire la cei persecutati pe baza presupusei lor rase, religii, nationalitati, apartenentei la un anumit grup social sau orientarii politice. Definitia folosita în Africa îi include si pe cei care fug de calamitati naturale si foamete. Recentele Acorduri de la Dublin restrâng definitia Conventiei de la Geneva si fac referire doar la persecutia de natura politica a individului de catre stat.

SOLICITANTII DE AZIL

Solicitantul de azil este o persoana care cauta protectie într-un anumit stat si doreste sa primeasca statutul de refugiat. În multe tari solicitantii de azil sunt detinuti. Unii sunt întorsi la granita. Numai un numar mic de solicitanti de azil primesc permisiunea de a ramâne în tara respectiva.

PERSOANELE ILEGALE

Majoritatea celor care lucreaza în domeniu nu mai folosesc termenul de „persoana ilegala”, ci pe cel de „sans-papiers” (care ad literam înseamna „fara acte”). Cineva poate fi ilegal deoarece intra în tara fara permisiune sau nu are permis de sedere sau guvernul decide sa schimbe legislatia si permisul de sedere îi este retras.

SOLIDARITATEA

Definim solidaritatea ca fiind un sentiment de comuniune, de ajutor reciproc (compasiune, sprijin moral, ajutor material, cooperare) între tari, grupuri de oameni sau indivizi. Solidaritatea poate fi pasiva (compasiune) sau activa (ajutor material si cooperare).

DEMOCRATIA

Cuvântul "democratie" vine din greaca veche si înseamna „guvernarea poporului”. În euroa conceptul a fost dezvoltat de filosofii iluministi. Astazi democratia se refera de obicei la conceptul de stat, ceea ce înseamna mai mult decât sa-ti votezi reprezentantii la alegeri. În acest caz, democratia înseamna de asemenea ca ai posibilitatea de a participa în societate cu aceleasi drepturi ca ceilalti. Participarea înseamna sa te implici într-o activitate împreuna cu altii, de exemplu o organizatie de tineret, si sa fii consultat în luarea deciziilor. Aceasta viziune a democratiei înseamna ca parerile minoritatii sunt ascultate chiar si atunci când majoritatea are o opinie diferita. Acest ideal înseamna acceptarea diversitatii si gasirea unui compromis avantajos pentru toata lumea.

STANGA-DREAPTA

Termenii de „stânga” si „dreapta” în sens politic au fost folositi pentru prima data pentru a descrie asezarea membrilor Adunarii Generale a Primei Republici Franceze. În timp au ajuns sa însemne cu totul altceva si probabil ca semnificatia lor se va schimba din nou odata cu trecerea anilor. În general a fi „de stânga” înseamna ca esti progresist, convins de posibilitatea schimbarii, în favoarea egalitatii si a protejarii celui mai slab; a fi „de dreapta” înseamna ca esti conservator, crezi în stabilitate si continuitate, esti pentru victoria celui mai bun si conducerea unei elite. Este important sa întelegem ca acesti termeni au devenit deosebit de complecsi în Europa Centrala si de Est, unde termenul "socialism" a ajuns sa faca referire la grupur conservatoare iar termenul "de centru" face adesea referire la grupuri care în Vest ar fi considerate „de dreapta”.